Atașamentul și conectarea la adolescenți
Articol realizat de către Ana-Maria Corliceanu, Psiholog clinician sub supervizare
Bordul științific editorial:
Conf. Univ. dr. Elena Otilia Vladislav, Lector Univ. Asociat Dr.Gabriela Marc
Conf. Univ. dr. Elena Otilia Vladislav, Lector Univ. Asociat Dr.Gabriela Marc
Imagine preluată de pe pinterest.com |
Adolescența
este o perioadă de tranziție și maturizare treptată, este un pod de trecere din
rolul de copil către rolul de adult. Atât pentru adolescent, cât și pentru
părinte este o perioadă plină de provocări, schimbări și transformări fizice,
psihice și sociale. În articolele anterioare a fost abordată importanța
atașamentului și conectării la copii, această importanță se va ramifica în
viața adolescentului, odată cu explorarea unor noi paliere din viața sa: relația
romantică și relația cu covârstnicii. Nevoia de conexiune, asemenea unor
rădăcini de copac, va căpăta amploare în căutarea unor surse de conectare și
atașament. În continuare vom aborda idei practice pentru a veni în ajutorul
acestor nevoi în perioada adolescenței.
Conectarea cu propiul corp - În urma transformărilor bio-chimice corpul suferă diverse modificări
(pilozitate, îngroșarea vocii la băieți, creșterea în greutate, asimetria
corporală), care sunt în centrul atenției. Adesea pe baza unor standarde de
frumusețe adolescenții își resping propriul corp, mai jos vom oferi câteva
recomandări practice pentru conectarea și acceptarea corpului:
-
Practicarea unui sport sau
exercițiilor fizice ajută la dezvoltarea corpului în mod armonios. Majoritatea
sporturilor conectează persoana cu propriul corp, în special când atenția este
orientată pe cum se simt mișcările făcute în corp în timpul activității.
-
Crearea unui ritual prin care are
loc o interacțiune cu corpul: masajul, aplicarea pe corp a unor creme/loțiuni
frumos mirositoare, meditații care au ca scop relaxarea corpului, dansul,
sculptura, modelare din lut, etc.
-
Descoperirea și conectarea cu propriul
corp se poate realiza prin obervarea schimbărilor și transformărilor prin care
acesta trece.
-
Introspecția cu privire la
propriul corp: În ce poziție stai acum în timp ce citești articolul? Ce
senzații simți în acest moment, cum se simt hainele, suprafața pe care stai?
Cum se simte corpul tău astazi, este tensionat sau relaxat? Ce ai avea nevoie
să faci? Simți nevoia de mișcare/detensionare sau odihnă?
Conectarea cu familia - În perioada adolescenței nevoia de autonomie și afirmare este centrală.
Dacă în copilărie conectarea se realiza preponderent prin joc și contactul
fizic, în această etapă a vieții comunicarea devine principalul mijloc de
conectare a adolescentului cu familia. Disponibilitatea adolescentului de a comunica
cu familia, de a petrece timp și a de a primi ghidarea de care are nevoie din
partea familiei depinde de măsura în care se simte înțeles, ascultat și de
sentimentul că este în siguranță să se exprime. O comunicare autentică ce poate
facilita conectarea se bazează pe anumite principii:
-
Ascultarea activă presupune o
atitudine sinceră și curioasă de a îl înțelege pe cel care îți comunică un
mesaj, dincolo de cuvintele pe care le folosește. A păși în lumea interioară a
celuilalt cu respect și recunoștință pentru oportunitatea de a fi martor la ceea
ce el își dorește să îți dezvăluie despre lumea sa interioară. Astfel, părinții
pot să își redescopere copilul cum se dezvoltă, ce crede despre lume, ce valori
are, calitățile și dificultățile sale cotidiene, ce planuri de viitor care îi
reflectă speranțele, fricile, visele.
-
Capacitatea de acceptare a diferențelor
de viziune sau perspectivă ale interlocutorului,
concomitent cu exprimarea propriilor viziuni fără a dori să schimbi viziunea
celuilalt, ci mai degrabă să o înțelegi.
-
Sinceritatea și autenticitatea de
a spune ceea ce simți și gândești în raport cu anumite frici sau subiecte sensibile
pentru tine și interlocutor, fără a propune propriile soluții, mentalități sau
judecați.
-
Comunicarea non-verbală are un
aport major în privința conectării, respectarea nevoii adolescentului de a nu
vorbi despre anumite subiecte și oferirea propriei prezențe printr-o
îmbrățișare, dacă este dorită, un gest discret de blândețe, mimica feței care
reflectă iubire, compasiune în momente dificile pot avea impact mai profund
decât comunicarea verbală. Cu toate acestea, limbajul non-verbal este în mare
parte inconștient și reflectă ceea ce simțim și gândim. Însă în momentele în
care simțim afecțiune și considerație putem lasa liber corpul să se exprime
printr-un zâmbet, privire, mimică sau gest adresat persoanei vizate.
-
Crearea unor momente și contexte
de familie de relaxare și bucurie, precum vizionarea unor filme împreună,
ieșirea în oraș, călătoriile, jocurile interactive etc.
Relațiile romantice și
conectarea cu propria sexualitate – Pentru adolescenți
relația romantică și sexualitatea reprezintă un tărâm nou, cu care se întâlnesc
pentru prima dată. Nu este neobișnuit ca în jurul acestor subiecte adolescenții
să simtă confuzie, teamă, nelămuriri, curiozitate și conflicte intense.
-
O bună conectare cu propriul corp
facilitează înțelegerea și conectarea cu propria sexualitate
-
Suportul pe care îl pot accesa
adolescenții joacă un rol important în depășirea unor neliniști sau tensiuni pe
aceste teme. Posibilitatea de a discuta cu un adult apropiat anumite nelămuriri,
fără a resimți rușine sau judecată, prin facilitarea unui dialog care implică
empatie și naturalețe, favorizează maturizarea treptată a adolescentului
-
Ghidarea adolescentului către
surse adecvate de informare privind viața intimă în contrast cu accesarea
informațiilor din surse media care pot fi distorsionate sau prost înțelese
-
Relațiile romantice sunt trăite
itens, iar nevoia de a fi ascultat, înțeles și sprijinit în contextul acesta
este accentuată și oferă un prilej concret familiei de a se conecta cu
adolescentul, pentru a traversa lin această perioadă furtunoasă
-
Oferirea unei libertăți necesare
de a explora aceste aspecte, concomitent cu oferirea ghidajului, atunci când
este în acord cu nevoia adolescentului
-
Stabilirea anumitor limite sau a
unor reguli pote fi o sursă de conflict, însă limitele clare, concise, care
sunt stabilite de comun acord și a căror bază este explicată poate oferi un
prilej de ghidare; limitele asigură descoperirea și conectarea cu aceste arii
ale vieții fără a prejudicia integritatea sau siguranța adolescentului și fără
a bloca conectarea cu acestea.
Imagine preluată de pe https://www.parents.com |
Conectarea cu
prietenii/covârstnicii – Comunitatea din afara
familiei devine pentru adolescent o preocupare centrală, în acord cu nevoia sa
de autonomie și explorare. Suportul social perceput din partea anturajului și
capacitatea de a se integra în grupul covârstnicilor sunt factori importanți pentru starea de bine psihică a adolescentului.
Aspecte practice care contribuie la conectarea cu covârstnicii sunt:
-
Dedicarea timpului socializării,
ceea ce facilitează procesul dezvoltării abilităților sociale și de comunicare
-
Implicarea în contexte care oferă
oportunități de a forma relații
-
Împărtășirea unor pasiuni și
interese comune cu cineva de aceeași vârstă
-
Simțul umorului este o calitate
care poate fi folosită în contexte noi, care presupun socializare
-
Capacitatea de a fi apropiat
emoțional și deschis pentru a facilita conectarea
Bibiografie selectivă:
Mitrofan., I (2008). Psihoterapie. Repere metodologice și aplicative. SPER, București
Golu, F. (2015). Manual de psihologia dezvoltării. O abordare psihanalitică. București. Polirom
mi-a placut mult articolul. foarte utile informatiile prezentate!
RăspundețiȘtergereFelicitari!