Influența online în perioada pandemiei

 Articol realizat de Teodora Ghinea, Psiholog clinician sub supervizare

Imagine preluată de pe  https://www.gsb.stanford.edu

         Adolescența reprezintă perioada de trecere dintre copilărie spre maturitate. Această etapă cuprinde trei stadii: stadiul pubertății (10/11 - 14/15 ani), adolescența (14 - 18 ani), adolescența prelungită (18 - 20/25 ani) (Golu, 2015). Această etapă este adesea asociată cu asumarea crescută a riscurilor, necesitatea crescută de conexiune socială, acceptarea de la egal la egal și o sensibilitate accentuată la influența colegilor/anturajului.

În primul rând, adolescenții se uită la semenii lor pentru a înțelege normele sociale. Ei își aliniază comportamentul în timp cu normele grupului lor sau ale grupului din care doresc să aparțină. În al doilea rând, adolescenții pot considera că este deosebit de satisfăcător să obțină statut social. Ei tind să fie hipersensibili la efectele negative ale excluziunii sociale, iar astfel, se pot conforma unei norme de grup, pentru a evita acest rezultat social neplăcut. (Andrews, Foulkes și Blakemore, 2020)

Acești factori fac ca regulile de distanțare socială impuse pe perioada pandemiei să fie deosebit de dificile pentru tineri. Încălcarea regulilor reprezintă un comportament de asumare a riscurilor: este un risc pentru propria sănătate, dar și pentru sănătatea altora.

Solicitarea adolescenților să rămână departe de prietenii lor într-o perioadă cheie de dezvoltare este o provocare considerabilă, dar poate fi realizată profitând de influența socială pe care aceștia o au. Ei au marea capacitate de a se influența reciproc pentru a schimba normele și așteptările colegilor în ceea ce privește obiectivele de sănătate publică. Deosebit de importantă în procesul schimbării este nevoia tinerilor de a-și manifesta capacitatea de a conduce și de a-și expune propriile idei în rețelele de socializare (Andrews și colab. 2020).

Având în vedere restricțiile actuale asupra interacțiunilor față în față, este posibil ca social media să reprezinte cea mai eficientă modalitate de a promova comportamentele de distanțare socială în rândul adolescenților. Tinerii ar putea posta conținut online despre modul în care respectă regulile; de exemplu, prin împărtășirea unei fotografii sau videoclipuri de la ei de acasă acasă. Pe platforme precum Instagram, aceștia pot adăuga etichete de distanțare socială (#stayhome, #quarantine, #socialdistancing, #covid19) la aceste postări. Acestea vor fi apoi văzute de colegii lor, care pot adăuga aprobări, comentarii și like-uri, care cresc vizibilitatea postării. Pe măsură ce mai mulți adolescenți văd acest conținut, distanțarea socială poate fi stabilită ca normă de grup între prieteni.

 

Imagine preluată de pe https://news.usc.edu

 De asemenea, noile clipuri video ce se află în trend pe aplicații precum TikTok pot favoriza, de asemenea, distanțarea socială. Mai mult decât atât, aceste clipuri sunt prezentate sub formă de provocări și par foarte atractive și amuzante. Adolescentul se uită la clipul realizat de un coleg, după care realizează și el un clip asemănător. Acest comportament va fi apoi modelat de cei care se uită, care pot continua să posteze conținut similar. Un avantaj al acestei abordări constă în faptul că este condus de adolescenți și este autonom: modul în care tinerii gestionează distanțarea socială, precum și motivația lor pentru a face acest lucru, va decurge în mod natural.

Mai mult decât atât, o altă categorie de persoane ce pot determina anumite schimbări în rândul tinerilor este reprezentat de influencerii de pe social media (persoane cu o prezență online puternică și un număr mare de adepți). Dacă aceste persoane modelează un comportament pozitiv de distanțare socială și de respectare a regulilor, comunicând riscul de COVID-19 prin platforma lor, adolescenții pot asculta. Un avantaj al vizării influencerilor în rețelele de socializare este faptul că aceștia realizează postări pe diferite domenii de interes (de exemplu, diferite hobby-uri) și, astfel, este posibil să aibă ca șintă grupuri mari de tineri.

Ca și concluzie, deși Coronavirusul pare să nu prezinte un risc crescut pentru adolescenți, disponibilitatea lor de a urma orientările de distanțare socială este esențială pentru a reduce riscul pentru alte persoane. Sensibilitatea adolescenților la influența colegilor poate fi benefică pentru a crește probabilitatea respectării regulilor de distanțare socială și nu numai.

 

Bibliografie

Golu, F. (2015). Manual de psihologia dezvoltării. O abordare psihodinamică. Iași: Editura Polirom.

Andrews, J. L., Foulkes, L., & Blakemore, S. J. (2020). Peer influence in adolescence: Public-health implications for COVID-19. Trends in Cognitive Sciences.

 

Bordul științific editorial: 

Conf. Univ. Dr. Elena-Otilia Vladislav

Lector Univ. Asociat Dr. Gabriela Marc