Separarea în relația de cuplu: cauze și legăturile emoționale dintre parteneri

 

Articol realizat de către Andreea-Gabriela Florea, Psiholog clinician sub supervizare

               “Partenerul meu nu mă mai iubește și cred că mă înșală.”, “Vreau să fie alături de mine dar mă sperie când se apropie prea mult și îl gonesc.”, “Nu mai suport să trăiesc așa. Îmi este frică de reacțiile lui.” Cu siguranță că mulți dintre noi am auzit cel puțin o dată aceste lucruri din partea unor persoane, dar oare ce stă la baza acestor gânduri și care sunt cauzele trăirilor lor?

            Tematica separării în relația de cuplu reprezintă un subiect comun, deseori abordat în cadrul discuțiilor dintre parteneri. Acestea pot avea ca fundament diferite neînțelegeri, atitudini conflictuale, diferențe de opinii sau chiar diferențe privind structura emoțională a partenerilor.

Atașamentul și separarea în cuplu

Unul dintre factorii relaționali cei mai importanți în cadrul relațiilor de cuplu este atașamentul. Acest concept, formulat de psihiatrul John Bowlby descrie conexiunea psihologică durabilă dintre oameni, fiind orientat spre înțelegerea anxietății de separare și distres psihologic o dată cu separarea față de îngrijitorii primari (Ainsworth, 1978).

Atașamentul evitant ca factor al separării în cuplu

În cazul atașamentului evitant, individul poate prezenta o predispoziție crescută spre a dezvolta problematici relaționale, precum incapacitate în a crea legături emoționale, teama de apropiere, devenind ușor deranjat în momentul în care granițele îi sunt încălcate, având dificultate în a se încrede și a depinde de cei din jur (Simpson, 1990).

Atașamentul anxios ca factor al separării în cuplu

În cazul indivizilor cu atașament anxios, aceștia descoperă faptul că pot deveni reticenți, suspicioși și chiar sceptici față de partenerul de sex opus, îngrijorându-se în legătură cu o posibilă respingere din partea acestuia. (Ainsworth, 2015, Hazan & Shaver, 1987).

Infidelitatea și separarea în relația de cuplu

În ceea ce privește infidelitatea ca factor inerent destrămării relației de cuplu aceasta reprezintă o atitudine des întâlnită în rândul partenerilor, ce perturbă angajamentul relațional , având efecte atât asupra relației, cât și asupra persoanelor implicate (Atkins et al., 2010). Este  deseori asociată cu sentimente, precum furie, dezamăgire, neîncredere și chiar depresie (Hall & Fincham, 2006).

Violența și separarea în relația de cuplu

Violența domestică reprezintă un alt factor ce contribuie la decizia de separare în relația de cuplu, evidențiind comportamente agresive la care atât partenerii de gen feminin, cât și cei de gen masculin sunt supuși (Fortin et al., 2012).

Gelozia și separarea în relația de cuplu

Gelozia romantică presupune o combinare a răspunsurilor cognitive, emoționale și comportamentale ce apar ca urmare a unei amenințări percepute în cadrul unei relații de cuplu (Pfeiffer & Wong, 1989). Aceasta poate genera reacții de furie în rândul partenerilor, anxietate sau chiar trăiri specifice depresiei.

Indicatori ai destrămării relației de cuplu- John & Julie Gottman

Psihoterapeuții John și Julie Gottman au identificat patru indicatori specifici separării în cuplu, denumiți cei patru călăreți ai apocalipsei, și anume critica, defensiva, împietrirea și disprețul.

1.     Critica reprezintă actul de a identifica o problemă în ceea ce privește caracterul partenerului, transformând- o într-o trăsătură negativă specifică a acestuia.

2.     Defensiva reprezintă o reacție la critică, o încercare de autoprotecție în fața unui atac perceput (ex- găsirea scuzelor). 

3.     Împietrirea e descrisă ca o stare de inundare psihologică, în momentul detectării unei posibile amenințări, prin adoptarea unuia dintre cele trei instincte de supraviețuire, și anume, luptă, fugă sau îngheț.

4.     Disprețul reprezintă orice afirmație sau comportament nonverbal ce are rolul de a ataca conștiința de sine a partenerului, cu intenția de a-l insulta sau a-l abuza psihologic pe acesta.

 Exercițiu

Nu întotdeauna ne putem da seama ce ne deranjează la partenerul nostru. Dacă este vorba despre modul în care comunică, modul în care ne înțelege nevoile sau maniera în care acesta acționează în situații conflictuale. De aceea vă sugerez un exercițiu de conștientizare a nevoilor, a dorințelor și a expunerii ulterioare a acestora în cuplu prin simpla comunicare activă a lor. 

Pe o foaie, vă puteți nota, astfel:

·       Ce mă deranjează la partenerul meu?

·       Ce nevoi am de la el și de la relația noastră?

·       Ce aș vrea să îi spun și nu pot?

·       Dacă îmi este frică să renunț, care este motivul și de ce nu pot trece peste el?

În urma acestui exercițiu puteți discuta alături de partener concluziile la care ați ajuns, rugându-l și pe el să răspundă la aceste întrebări.

 Concluzie

Separarea relațională poate reprezenta o decizie definitorie în momentul în care aspectele menționate anterior alterează funcționarea relației de cuplu. De asemenea, o maturitate emoțională stabilă, cât și o inteligență relațională bună pot schimba semnificativ cursul relației și chiar modifica problematicile apărute în cadrul cuplului romantic, prin implicarea ambelor părți, dar și prin conștientizarea trăirilor și sentimentelor apărute.

Bibliografie

Ainsworth, M. D. S. (1978). The Bowlby-Ainsworth attachment theory. Behavioral and Brain Sciences, 1(3), 436–438. https://doi.org/10.1017/S0140525X00075828

Ainsworth, M. D. S. (Ed.). (2015). Patterns of attachment: A psychological study of the strange situation. Routledge.

Atkins, D. C., Marín, R. A., Lo, T. T. Y., Klann, N., & Hahlweg, K. (2010). Outcomes of couples with infidelity in a community-based sample of couple therapy. Journal of Family Psychology, 24(2), 212–216. https://doi.org/10.1037/a0018789

Fortin, I., Guay, S., Lavoie, V., Boisvert, J.-M., & Beaudry, M. (2012). Intimate Partner Violence and Psychological Distress among Young Couples: Analysis of the Moderating Effect of Social Support. Journal of Family Violence, 27(1), 63–73. https://doi.org/10.1007/s10896-011-9402-4

Hall, J. H., & Fincham, F. D. (2006). Relationship Dissolution Following Infidelity: The Roles of Attributions and Forgiveness. Journal of Social and Clinical Psychology, 25(5), 508–522. https://doi.org/10.1521/jscp.2006.25.5.508

Hazan, C., & Shaver, P. (1987). Romantic love conceptualized as an attachment process. Journal of Personality and Social Psychology, 52(3), 511–524. https://doi.org/10.1037/0022-3514.52.3.511

Pfeiffer, S. M., & Wong, P. T. P. (1989). Multidimensional Jealousy. Journal of Social and Personal Relationships, 6(2), 181–196. https://doi.org/10.1177/026540758900600203

Simpson, J. A. (1990). Influence of attachment styles on romantic relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 59(5), 971–980. https://doi.org/10.1037/0022-3514.59.5.971