Ce înțelegem prin Reziliență
Articol realizat de Ana-Maria Corliceanu, Psiholog clinician sub supervizare
În
ultimii ani, cercetătorii din domeniile neuroștiinței, sănătății mintale, medicinii,
psihologiei și sociologiei au colaborat pentru studiul rezilienței. Astfel, în
urma eforturilor unite, reziliența a devenit un concept mai bine cunoscut ce
poate fi folosit în depășirea adversitățiilor. Asociația Americană de
Psihologie (2014) definește reziliența ca fiind „procesul de adaptare cu bine
în fața adversității, traumelor, tragediei, amenințărilor sau chiar surselor
semnificative de stres (paragraful 4)”.
Reziliența
este asemenea unei mingi de cauciuc care sub presiune se îndoaie, fără a se
sparge, iar în momentul în care presiunea dispare ea revine la forma sa
anterioară. În literatura de specialitate reziliența este adesea descrisă prin această
abilitate de a reveni la forma inițială în urma aplicării unui șoc sau
presiuni, în engleză poarte denumirea de „bounce back”.
Imagine preluată de pe www.mimeo.com
În funcție de o
serie de factori, ce țin de individ, context și natura experienței adverse,
reziliența poate face loc creșterii personale în fața experiențelor
provocatoare ale vieții. Astfel, în urma unor traume, tragedii sau amenințări
existențiale omul își poate relua existența punând în aplicare noi abilități,
cunoștințe sau atitudini pe care le-a dobândit.
Reziliența implică
capacitatea de gestionare și ajustare personală în timpul condițiilor adverse,
crearea unor noi opțiuni cu ajutorul creativității și aplicarea unor strategii
de rezolvare a problemelor precum:
- Păstrarea calmului înainte de a lua o decizie
- Dobândirea unor diverse perspective și opțiuni înainte de a soluționa o dificultate
- Curiozitatea de a descoperi informații noi pentru a lărgi paleta de soluții și perspective
- Exersarea capacității de adaptare la o schimbare incomfortabilă
- Oferirea suportului persoanelor aflate în situații similare
Ca răspuns
rezilient la adversitatea pe care o persoană o trăiește se pot mai pot observa,
pe lângă strategiile de rezolvare a problemei, acțiuni reziliente și atitudini
reziliente, care vor fi redate mai jos:
Acțiuni reziliente
- A știi unde să accesezi ajutorul
- Accesarea suportului din partea familiei, prietenilor și a comunității
- Acțiuni de cooporare și generozitate față de ceilalți
- Gândire strategică și planificare care se concretizează în acțiuni
- Folosirea umorului pentru a rămâne calm și a gestiona situația
Atitudini
reziliente
- O orientare către viitor cu speranță și optimism
- Perseverență în fața adversității
- Credința ca încercările te fac puternic
- Sentimentul apartenenței
- Determinare
- Încredere în propriile capacități și în suportul oferit de ceilalți
În
contextul actual, pe fondul pandemiei SARS-CoV-2, reziliența constituie un
punct de sprijin, atât la nivel individual, cât și colectiv. În această
perioadă, putem contribui la activarea propriilor răspunsuri reziliente față de
provocările ridicate de prezența pandemiei precum carantina, schimbările în
programul zilnic, anxietatea față de virus sau alte aspecte conexe acestei
schimbări.
Vă
invit astfel să identificați care sunt strategiile voastre de rezolvare a problemelor,
acțiunile și atitudinile reziliente. Cu alte cuvinte, ce resurse vă puteți
oferi vouă înșivă și celor dragi pentru a traversa această perioadă mai mult
sau mai puțin provocatoare din viața voastră în mod cât mai lin.
Bibliografie:
American
Psychological Association (2014). The road to resilience. Washington, DC:
American Psychological Association.
Henley,
R. (2010). Resilience enhancing psychosocial programmes for youth in different
cultural contexts: Evaluation and research. Progress in Development Studies 10,
4 (2010) pp. 295–307
Southwick, S. M., Bonanno, G. A., Masten,
A. S., Panter-Brick, C., & Yehuda, R. (2014). Resilience definitions,
theory, and challenges: interdisciplinary perspectives. European Journal of
Psychotraumatology, 5(1), 25338. doi: 10.3402/ejpt.v5.25338.
Comentarii
Trimiteți un comentariu