Femin și Masculin -Stereotipurile de Gen

 

 Articol realizat de către Irina Chiriac și Bianca Melinte, psihologi masteranzi ai programului Masteral ,,Evaluarea, Consilierea și Psihoterapia copilului, cuplului și a familiei”

 

 Câteva lucruri îți influențează viața la fel de mult ca genul. Ești băiat sau fată? Bărbat sau femeie?. Una dintre primele întrebări pe care le punem atunci când cineva are un copil este: “Este o fată sau este un băiat”. De la naștere, genul îți dictează numele, jucăriile cu care te joci, cine sunt prietenii tăi, subiectele pe care alegi să le studiezi și continuă să ne modeleze viața în maturitate influențând ocupațiile noastre, hobby-urile noastre, aspectul fizic, sarcinile din gospodărie în care ne angajăm etc.

Acum, știm că societatea s-a schimbat imens în ultimii 50 de ani în ceea ce privește egalitatea de gen și totuși stereotipurile de gen persistă. Aceste stereotipuri continuă să existe în ciuda schimbărilor politice din istorie, a schimbărilor de perspectivă asupra genului și a egalității de gen și a diversității tot mai mari a ocupațiilor bărbaților și femeilor. Analizând modul în care copiii dezvoltă o înțelegere și încep să se conformeze stereotipurilor de gen reprezintă o modalitate de a explica de ce stereotipurile de gen sunt încă persistente.

EVOLUȚIA STEREOTIPURILOR DE GEN DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA MATURITATE

Cercetările ne arătat că, atunci când copiii se nasc, ei nu sunt conștienți de așteptările și atitudinile societății. Înțelegerea majorității copiilor despre ceea ce îi face pe oameni fete, băieți, bărbați și femei este destul de limitată. Între 3 și 6 ani, majoritatea copiilor încep să înțeleagă că genul rămâne același în timp și, în acest moment, tind să aibă așteptări stereotipice de gen foarte rigide pentru bărbați și femei, pentru fete și băieți. Ceea ce putem observa este că, de la vârsta de 8 ani până vârsta la 9 ani, copiii încep să aibă stereotipuri de gen mai flexibile, devin mai flexibili în modul în care gândesc despre gen, sunt mai deschiși și mai predispuși să creadă că băieților și fetelor le pot plăcea aceleași lucruri, că pot excela la aceleași lucruri și cred că există mai multe suprapuneri ale caracteristicilor folosite pentru a descrie bărbații și femeile (Kollmayer și colab., 2018).

Trăim într-o lume incredibil de complicată și complexă, ne imaginăm că suntem un copil mic și fiecare persoană și fiecare experiență este nouă, multe informații de procesat, deci o teorie este că stereotipurile de gen oferă un fel de set de reguli și generalizări care permit copiilor să organizeze lumea din jurul lor într-un mod mai simplu. Le permit copiilor să prezică comportamentul altor persoane și să organizeze această lume nouă și complicată. Deci, prin utilizarea stereotipurilor de gen, copiii pot simplifica lumea din jurul lor și acest lucru le lasă capacitatea de a face alte lucruri, de a procesa alte concepte și informații noi.

Când ne uităm la stereotipurile de gen la adulți, avem tendința să ne uităm la personalitate, ocupație și la convingerile pe care le au oamenii despre bărbați și femei. Pentru copii trebuie să luăm aceste roluri de gen și stereotipuri de gen din lumea noastră adultă și să încercăm să le traducem într-o lume a copiilor. Acest lucru ne permite “să măsurăm” stereotipurile de gen la copii și, de asemenea, să obținem o adevărată indicație cu privire la integrarea și participarea copiilor la perpetuarea stereotipurilor de gen.

Un domeniu care a fost cercetat pe larg legat de stereotipurile de gen la copii este preferința jucăriilor și modul în care copiii se joacă cu respectivele jucări și tipurile de activități în care se angajează. Crucial este să înțelegem că aceste jucării reprezintă de fapt un climat care poate oferi copiiilor modele de comportament care încurajează comportamentele și dezvoltarea stereotipă. Jucăriile de tip feminin încurajează hrana și îngrijirea și jocul de tip pasiv, în timp ce jucăriile de tip masculin promovează mai multe activități motorii și jocul de tip activ, astfel încât acesta oferă un fel de teren de pregătire pentru conformitatea cu stereotipurile de gen și viața adultă (Sherman și Zurbriggen, 2014).

Încă de la primele cercetări legate de stereotipurile de gen ale bărbaților și femeilor au fost identificate două mari grupuri de trăsături: grupul „competent”, asociat bărbaților, care include trăsături cum ar fi încrederea în sine, independența, controlul (tipul activ), și grupul expresiv călduros, asociat femeilor, care include trăsături cum ar fi căldura, bunătatea, preocuparea pentru binele celorlalți (tipul empatic). Aceste trăsături reprezintă în mare parte și rezultatul percepțiilor de sine ale fiecărui gen în parte: bărbații se consideră ei înșiși mai activi, iar femeile mai orientate către ceilalți, mai empatice (Geary, 2010).

Aceste stereotipuri de gen, absorbite prin socializare, sunt atât de puternic înglobate în mintea oamenilor, încât acestea afectează toate aspectele vieții lor: personalitate, atitudini, identitate de sine, roluri, responsabilități și comportament (Lindsey, 2015). Aceste calități, atribuite ale bărbaților și femeilor, sunt folosite ca bază pentru justificarea discriminării dintre cele două sexe. Înțelegerea faptului că aceste calități, despre care se crede că sunt „naturale”, că sunt înnăscute, sunt de fapt construcții sociale și, prin urmare, sunt schimbătoare, este importantă pentru crearea unei societăți echitabile.

EXERCIŢIU

Este posibil să nu ne placă întotdeauna rolurile noastre de gen atribuite. Cu toate acestea, în viața noastră de zi cu zi, continuăm în mod conștient sau inconștient să îndeplinim aceste roluri și responsabilități. Noi înșine întărim și perpetuăm aceste stereotipuri.

Am văzut cum genul afectează toate aspectele vieții noastre și cum definește în mod restrâns și rigid rolurile și responsabilitățile de gen. Construcția noțiunii de gen are origini istorice profunde și se manifestă și este consolidată de mai multe instituții și factori. Totuși, din experiențele noastre știm că conceptul de gen se poate schimba. Noi înșine poate am contestat aceste stereotipuri de gen în comunitatea noastră, la locul de muncă, în mod conștient sau inconștient. Următorul exercițiu reprezintă un efort de a evidenția experiențele pozitive și de învățare în schimbarea conceptului de gen.

Luați o foaie de hârtie și acordați-vă câteva minute pentru a reflecta asupra rolurilor dumneavoastră de gen raportat la rolurile bunicilor și părinților dvs, concentrându-vă atenția pe următoarele întrebări:

●      Ce schimbări ați observat între rolurile pe care le-au jucat bunicii dvs. față de părinții dvs.? Ce restricții au rămas la fel?

●      Ce schimbări ați observat în viața dvs. raportat la condițiile în care au trait bunicii și părinții dvs.? Ce restricții au rămas la fel?

●      Cum au fost posibile aceste schimbări? Care au fost factorii de influență?

CONCLUZIE

Socializarea este un proces de educație informală, care conferă indivizilor anumite valori, atitudini și coduri comportamentale. Aceste coduri comportamentale sunt diferite pentru bărbați și femei. Adesea pun restricții mai mari asupra libertății de alegere, exprimare și mișcare a femeilor în comparație cu bărbații din majoritatea societăților. Mai multe instituții, începând cu familia în care se naște un copil, ajută în procesul de socializare. Sursele în care învățăm comportamente bazate pe gen sunt: ​​familia, grupurile de egali, societatea, religia, cultura, tradițiile, obiceiurile, proverbele, mass-media etc.

Nu există o perioadă sau o fază exactă când aceste comportamente sunt învățate, deoarece socializarea este un proces pe tot parcursul vieții. Atât de puternică este influența acestor imagini în viața noastră, încât îndeplinim rolurile care ni se atribuie aproape automat. Noi înșine începem să-i judecăm pe alții după cât de exact îndeplinesc aceste roluri. Nu ne dăm seama de consecințele de amploare pe care aceste roluri și norme prescrise le au asupra capacității indivizilor de a-și realiza întregul potențial.

Schimbările acestea în construcția de gen sunt posibile datorită abilitării personale și colective a femeilor printr-o mai mare conștientizare, educație, abilitare economică însoțită de o mișcare mai largă pentru a crea o schimbare politică de transformare a structurilor și instituțiilor care controlează resursele și procesele de luare a deciziilor.

 

Referințe

 

Geary, D. C. (2010). Male, female: The evolution of human sex differences. American Psychological Association.

Kollmayer, M., Schober, B., & Spiel, C. (2018). Gender stereotypes in education: Development, consequences, and interventions. European Journal of Developmental Psychology, 15(4), 361-377.

Lindsey, L. L. (2015). Gender roles: A sociological perspective. Routledge.

Sherman, A. M., & Zurbriggen, E. L. (2014). “Boys can be anything”: Effect of Barbie play on girls’ career cognitions. Sex Roles, 70(5), 195-208.

Imagine preluată de pe https://www.diane.ro